Nu Guvernul, nu Parlamentul, ci Electoratul este cel care isi asuma responsabilitatea curatirii scenei politice de resturile „menajere” ale unui exces ce s-a manifestat odata cu redeschiderea portilor democratiei pentru viata politica.

Va mai amintiti, poate, cum in mai putin de trei luni, la inceputul lui ’90, au rasarit peste 250 de partide, dintre care majoritatea nutreau ambitii mai mari decat puteau duce umerii firavi ai promotorilor lor.

Organismele de reglementare s-au demonstrat intelegatoare fata de acest puseu, si drept urmare, in Parlamentul cu rol de Constituanta au patruns 18 formatiuni care au inregistrat cel putin 0,2 procente din totalul voturilor. Între acestea, doar 5 dispuneau de mai mult de 3%, cat avea sa fie „pragul„, doi ani mai tarziu.

În tot acest timp, partidele mici si mijlocii s-au transformat, s-au comasat, s-au desfiintat si s-au reinfiintat, mentinand la nivelul de jos al politicii un zumzet constant stins, periodic, de rezultatele scrutinurilor.

Nici localele din acest an n-au facut exceptie de la regula asaltului „zecimalilor„, promovati, mai mult sau mai putin, de sondaje partizane. În jurul unor figuri nou aparute sau recent eliberate de „jugul” formatiunilor mari, s-au coagulat noi partide, identificabile nu prin platformele electorale, ci doar prin charisma liderilor lor. Gigi Becali, generalul Chelaru, Petre Roman, Emil Constantinescu, Marian Enache si altii si-au incercat norocul cu degetul in apa calduta, dar tulbure, a localelor.

Rezultatul a fost cel care a fost. Numaratoarea voturilor a consfintit… absenta lor de pe scena politica, unde se coaguleaza doi poli, in jurul carora graviteaza cateva formatiuni aflate ori in crestere usoara, ori in scadere substantiala.

În timp ce PRM se prabuseste prin implozie, sub efectul schimbarii la fata a liderului, UDMR incearca sa-si conserve bazinul electoral, amenintat de alte curente , iar PUR se straduieste din rasputeri sa urce spre salvatorul procent de 5%.

Viitorul nu le rezerva altceva decat rolul de sateliti sau aliati de conjunctura ai celor doi „mari” – considerand ca Alianta DA a invatat din lectia acestor locale ca singura sansa de a conta in fata adversarului sau este de a-si consolida structuri unitare. Într-un fel, localele 2004, descifreaza doua tendinte pe care generalele le vor consolida: bipolarizarea nivelului superior si disparitia „zecimalilor„.